Jocul - activitate fundamentala la varsta prescolara

Jocul - activitate fundamentala la varsta prescolara

Jocul este un mijloc foarte important de dezvoltare psihica multilaterala a copilului, devenind pe parcurs o forma de activitate tot mai complexa.

Datorita schimbarilor care se produc in psihicul copilului, jocul prezinta o serie de particularitati caracteristice.

La varsta prescolara, jocul cu subiect atinge dezvoltarea sa deplina. Acesta consta in trecerea de la reflectarea aspectului extern al actiunii umane spre reflectarea continutului lor intern, acela al semnificatiilor sociale. La varsta de 3-5 ani, locul principal al jocurilor copiilor il ocupa aspectul extern al actiunilor cu obiectele. Datele cercetarilor atesta ca motivul general, atractia pe care o simte copilul pentru joc, consta in repetarea neobosita a acelorasi actiuni, fara ca subiectul respectiv al jocului sa evolueze. Astfel pregatind mancarea pentru papusi, copiii repeta aceleasi actiuni la nesfarsit (spalatul vaselor, asezarea mancarii in farfurie).Dar servirea papusilor nu apare in joc; ele raman pana la urma flamande. Prin urmare, semnificatia sociala a actiunilor umane ramane nedezvaluita in joc (in cazul dat, grija parintilor pentru copii).

Prezenta papusii in joc este necesara, ea da continut subiectului jocului, fara de care actiunile externe isi pierd motivarea si astfel inceteaza.

La aceasta varsta, continutul jocului este relativ sarac, subiectul lui fiind instabil. Rolurile pe care le asuma prescolarii nu sunt de lunga durata ; intre copii nu se stabilesc relatii dictate de subiectul jocului. Soferul care conduce masina nu se ingrijeste de soarta pasagerilor, nu se stabilesc relatii reciproc intre ei. Jocul nu reflecta in mod evident relatiile sociale dintre oameni,semnificatia sociala a activitatii omului, ci numai aspectul extern al acestei activitati.

"In jurul varstei de 5 ani copilul manifesta o mare receptivitate fata de povestiri, ii plac episoadele incarcate de intamplari, este sensibil fata de deznodamantul echitabil moral al intamplarilor. (Ursula Schiopu - "Psihologia copilului" - E.D.P. Bucuresti 1967)

Varsta prescolara mijlocie reprezinta un moment de organizare a noi particularitati in dezvoltarea psihica. Copilul capata o atitudine mai receptiva la cererile care se formuleaza fata de el, e vioi, atent, interesat de cele ce se petrec in jurul sau, are o atentie activa fata de ceea ce semnifica evenimentele care participa. Este mai retinut, gandeste inainte de a vorbi, capacitatea de cunoastere se afla intr-o faza de intensa dezvoltare, manifesta curiozitate.

La varsta de 3-5 ani copiii, nu sunt in stare sa desfasoare in mod independent jocul didactic. Ei sunt atrasi de actiunea jocului, de situatia lui intuitiva nemijlocita. Impresiile concrete actioneaza asupra prescolarilor mici mai puternic decat cuvantul educatoarei. 

Copiilor le vine greu sa inteleaga sarcina didactica, sa realizeze actiunile de joc, sa respecte in mod independent regulile jocului si sa se conduca dupa aceste reguli.

De aceea, in grupa mica de 3-4 ani, o singura regula dirijeaza conduita tuturor copiilor, modul lor de actiune.

In alegerea jocurilor didactice pentru copiii de 3-5 ani necesar este sa se tina seama de toate aceste particularitati, prin structura si continutul lor; jocurile trebuie sa fie simple si accesibile copiilor. Educatoarea trebuie sa asigure prescolarilor mici o cat mai mare posibilitate de miscare.Cu ajutorul miscarilor se poate reda tot ceea ce este reprezentat in ilustratii(in variantele jocurilor cu ilustratii).Actiunea trebuie sa fie legata intotdeauna de cuvant, regulile jocului, fiind insusite mai greu, vor fi comunicate copiilor succesiv si alternativ cu demonstrarea actiunilor de joc.

La varsta de 5-6 ani subiectul jocului ramane relativ acelasi, insa continutul lui se imbogateste simtitor. Schimbarile semnalate se produc in directia reflectarii relatiilor sociale dintre oameni. Actiunile externe cu obiectele isi pierd atractia pentru copil, ele trec pe planul al doilea. Jocul lor il ocupa tot mai mult rolurile care incep sa reflecte semnificatia sociala a activitatii adultilor.

Prescolarii de 5 ani incep sa se inteleaga reciproc in stabilirea subiectului jocului("ne vom juca de-a doctorul"), isi repartizeaza rolurile("doctor", "sora", "pacient"), isi aleg jucariile si obiectele, accesorii pentru rolurile respective(halat alb pentru doctor,pansament pentru sora etc.).Copiii se organizeaza in jocuri cu subiect mai omogen, iar relatiile dintre ei se stabilesc si se reglementeaza pe baza rolurilor asumate.

Copiii se comporta intr-un mod determinat, asa cum dicteaza continutul rolului asumat. Ei manifesta tendinta de a apropia jocul cat mai mult de realitate, de a proceda la fel ca adultii.

Prescolarii sunt nemultumiti si protesteaza atunci cand in desfasurarea jocului se produc abateri de la succesiunea reala a actiunilor efectuate.

Pe plan imaginar, copilul accepta sa substituie un lucru prin altul; in loc de seringa sa foloseasca un betisor, in loc de vata un cocolos de hartie, in loc de spirt - apa. Aceasta inseamna insa ca nu schimba continutul si ordinea reala in desfasurarea actiunilor.

"Ceea ce caracterizeaza jocurile sunt tocmai actiunile reale din viata adultilor pe care copiii tind sa le reproduca in tocmai. Relatiile interindividuale sunt controlate din ce in ce mai mult de regulile implicate in rolurile asumate de catre copii." (Ursula Schiopu - "Psihologia copilului" - E.D.P. Bucuresti 1967)

In jocul "de-a trenul" functia sociala a mecanicului este sa conduca locomotiva, sa o ingrijeasca, sa o mentina in bunastare de functionare, sa transporte calatorii la destinatie fara accidente.

Jocurile copiilor la aceasta varsta nu dezvaluie relatiile sociale si semnificatia sociala a activitatii umane, in toata varietatea si complexitatea lor. Astfel, mecanicul se ocupa de locomotiva, dar nu are grija de calatori, seful de gara intra in relatii cu mecanicul (semnalizeaza plecarea si sosirea trenului), dar nu intra in relatii cu pasagerii. Deci, jocurile dezvaluie partial rolurile si functia sociala a adultilor.

O alta particularitate specifica este aceea ca pe copii incepe sa-i intereseze si rezultatul jocului. Ii atrage nu numai aspectul distractiv dar si posibilitatea de a se manifesta in colectiv, de a-si arata iscusinta si priceperea.

Datorita faptului ca la aceasta varsta incep sa se dezvolte mecanismele inhibitorii, copii pot sa stea linistiti in timpul jocului, sa raspunda numai atunci cand sunt intrebati, cand le vine randul. Regulile jocului incep sa aiba un caracter mai generalizat. Acum devin accesibile si jocurile cu mai multe reguli, iar participantii incep sa tina tot mai mult seama de ele.Regulile sa fie formulate si explicate in prealabil, sa fie demonstrate si actiunile pe care copii trebuie sa le efectueze in joc.

La varsta de 6-7 ani raportul dintre rolul asumat in joc si regulile care decurg din el se inverseaza oarecum comparativ cu varstele precedente. Regulile incep sa ocupe o pozitie dominanta : copiii incep sa le respecte si nu admit nici un fel de abatere de la ele.

Conflictele dintre copii nu mai sunt generate de dorinta neretinuta de a intra in posesia unei jucarii atractive(ca la prescolarii mici), nici de a indeplini un rol preferat(ca la prescolarii de 5-6 ani unde incalcarea regulii devine frecvent un motiv al conflictului dintre copii).

Prescolarii s-au familiarizat destul de bine cu functiile sociale aferente diferitelor profesiuni(doctor, tractorist, militar, profesor etc.) cu semnificatia sociala care sta la baza activitatii adultilor : medicul ingrijeste de sanatatea bolnavilor, tractoristul ara pamantul, militarii apara tara, profesorul ii invata pe elevi.

"Continutul jocurilor il constituie semnificatia sociala a activitatii adultilor, ceea ce face ca in desfasurarea lor sa se schimbe insusi caracterul relatiilor reciproce dintre copii. Se accentueaza caracterul colectiv al jocului, se realizeaza o mai mare concordanta intre actiunile copiilor, creste eficienta controlului reciproc intre participantii la joc." (Al. Rosca si A. Chircev - "Psihologia copilului prescolar" - E.D.P. Bucuresti 1972)  Dezvoltarea jocului de la un stadiu la altul nu se realizeaza de la sine ci sub influenta indrumarii adultului.

"Jocurile didactice, dupa 6 ani ajung la un nivel si mai inalt de complexitate.

Copiilor le plac mai ales jocurile in care isi pot manifesta spiritul de observatie, concentrarea atentiei, prezenta de spirit, judecata agera, priceperea de a combina, promptitudinea in raspunsuri "( Al. Rosca si A. Chircev - "Psihologia copilului prescolar" - E.D.P. Bucuresti 1972)" La aceasta varsta copiii nu ocolesc, ci dimpotriva prefera sarcinile care le solicita eforturi intelectuale, se simt atrasi spre jucarii a caror manuire prezinta dificultati(jucarii demontabile, diferite tipuri de mozaic etc.). Ei manifesta interes si pentru jucariile care cer indemanare si prudenta, cum ar fi capacelele zburatoare, betisoarele pentru joc. Sunt captivati si de jocurile care stimuleaza perspicacitatea, autocontrolul si prezenta de spirit : sa-si franeze o miscare, sa nu foloseasca un anumit cuvant, sa se retina de la izbucniri de veselie.

Regulile jocului au un caracter cu mult mai generalizat comparativ cu grupele precedente, nu mai este nevoie ca regulile sa fie comunicate odata cu demonstrarea actiunilor. Ele devin pentru copii ceva de neclintit. Prescolarii mari stapanesc mai bine regulile, li se supun cu mai multa rigurozitate si pretind respectarea lor fara abatere.

"Copiii invata sa inteleaga si sa aprecieze conduita celor din jurul lor, incep sa cunoasca in parte valoarea sociala a actiunilor umane si prezinta contagiuni importante in conduita(prin imitare activa si pasiva), insusindu-si numeroase modalitati de a reactiona, proprii familiei sau colectivului de copii cu care vin in contact. Tot acum se constituie cerinta activa de a fi de folos celor din jur(mai ales de a fi util adultilor). Jocul este o activitate complexa, specifica copiilor, in toate timpurile copiii s-au jucat si se joaca." ( Ursula Schiopu - "Psihologia copilului" - E.D.P. Bucuresti 1967).

,,Mi-e teama sa nu spuna ca am crescut mare. Vreau sa raman mereu copil sa ma pot juca toata viata."(M. J. Barrie)