Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » matematica
Multimi ordonate. Semilatici. Latici (generalitati).

Multimi ordonate. Semilatici. Latici (generalitati).



Multimi ordonate. Semilatici. Latici (generalitati)

Definitia 3.1. Printr-o multime ordonata intelegem un dublet (A, format dintr-o multime nevida A si o relatie binara pe A notata traditional prin ' ' care este reflexiva, antisimetrica si tranzitiva.Vom spune ca ' ' este o ordine pe A.



Pentru x, y IA vom scrie x < y daca x y x y. Daca relatia ' ' este doar reflexiva si tranzitiva, vom spune despre ea ca este o ordine partiala sau ca (A, este o multime partial ordonata.

Daca pentru x, y I A definim x y daca si numai daca y x obtinem o noua relatie de ordine pe A. Dubletul (A, il vom nota prin As si spunem ca multimea ordonata As este duala multimii A.

Prin A vom desemna o multime ordonata.

Definitia 3.2. Fie m, M I A si S A S

Vom spune ca:

i) m este minorant pentru S daca pentru orice s I S, m s (in caz ca exista, prin inf (S) vom desemna cel mai mare minorant al lui S).

ii) M este majorant pentru S daca M este minorant pentru S in As, adica pentru orice s I S, s M (in caz ca exista, prin sup(S) vom desemna cel mai mic majorant al lui S).

Daca S = A atunci vom nota inf (S) = s1 sn iar  sup (S) =s1 sn (evident, in cazul in care acestea exista).

Ordinea ' ' de pe A se zice totala daca pentru orice a, b I A, a b sau b a; o submultime total ordonata a lui A poarta numele de lant.

Pentru a, b I A vom spune ca b urmeaza pe a (sau ca a este urmat de b) daca a < b iar pentru a c b avem a = c sau c = b; vom utiliza in acest caz notatia a b.

Pentru a, b I A vom nota: (a, b) =

[a, b] =

(a, b] =

[a, b) = si

vom numi astfel de submultimi ale lui A intervale (respectiv deschise, inchise, inchise la dreapta si deschise la stanga, inchise la stanga si deschise la dreapta).

Multimile ordonate finite A pot fi reprezentate prin asa-zisele diagrame Hasse. In acest sens, vom reprezenta fiecare element al lui A printru-un cerculet

Daca a b vom desena cerculetul corespunzator lui b deasupra celui ce-l reprezinta pe a, unind cele doua cerculete printr-un segment (de remarcat faptul ca intersectia a doua astfel de segmente poate sa nu reprezinte un element al lui A).


Dintr-o astfel de diagrama putem sa reconstituim relatia ' tinand cont de observatia ca a < b daca si numai daca pentru un sir finit de elemente c1, c2, …, cn ale lui A avem a = c1 c2 cn-1 cn = b.

Iata cateva exemple de diagrame Hasse:

Astfel de diagrame sunt greu de utilizat in cazul multimilor ordonate infinite (cum ar fi de exemplu Q sau R cu ordonarea obisnuita).

Fie ( I, ) un lant iar (Ai) iII o familie de multimi ordonate (mutual disjuncte). Vom nota prin Ai multimea ordonata ce are drept multime subiacenta Ai iar relatia de ordonare este definita pentru x, y I Ai prin x y daca si numai daca xIAi, yIAj si i<j sau Ak iar x y in Ak. Multimea ordonata Ai poarta numele de suma ordinala a familiei (Ai)iII.

Daca I= convenim sa notam Ai = A1A2An.

Definitia 3.3. Vom spune despre A ca este:

i) inf - semilatice daca pentru oricare doua elemente a, b I A exista a b = inf

ii) sup - semilatice daca pentru oricare doua elemente a, b I A exista a b = sup

iii) latice daca este simultan inf si sup - semilatice (adica pentru oricare doua elemente a, b I A exista a b si a b ).

iv) inf - completa daca pentru orice submultime S A exista inf (S).

v) sup - completa daca pentru orice submultime S A exista sup (S).

vi) completa daca este simultan inf si sub - completa (evident in acest caz se poate utiliza denumirea de latice completa).

vii) inf - marginita daca exista un element notat traditional prin 0 I A astfel incat pentru orice a I A, 0 a.

viii) sup - marginita daca exista un element notat traditional prin 1 I A astfel incat pentru orice a I A, a



ix) marginita daca este simultan inf si sup - marginita (adica 0 a 1 pentru orice a I A). In acest caz 0 se zice element initial (sau prim) al lui A iar 1 element final (sau ultim) al lui A.

x) conditional completa daca pentru orice submultime nevida si marginita S a sa exista inf (S) si sup (S).

Observatii:

1. Orice multime ordonata A care este inf–completa este latice completa.

Intr-adevar, fie M A, M multimea majorantilor lui M iar m = inf(M ). Cum pentru xIM si yIM avem x y deducem ca x m, adica m I M , astfel ca m=sup(M).

2. Daca A este o latice completa, atunci inf ( ) = 1 iar sup (

3. Pentru ca o latice L sa fie conditional completa, este suficient ca pentru orice submultime nevida si marginita S a sa, sa existe doar inf (S) (sau sup (S)).

Definitia 3.4. Un element mIA se zice:

i) minimal daca avand a I A astfel incat a m deducem ca m = a.

ii) maximal daca avand a I A astfel incat m a deducem ca m = a.

Daca A are 0, un element a IA se zice atom daca a 0 si avand x IA astfel incat x a, atunci x = 0 sau x = a (deci 0 < a ).

Definitia 3.5. Daca A este inf-semilatice (respectiv sup-semilatice) vom spune despre o submultime A′ A ca este inf - sub - semilatice (respectiv sup - sub -semilatice) daca pentru oricare doua elemente a, b I A′ deducem ca a b I A′ (respectiv a b I A′ ).

Daca A este latice, A′ A se va zice sub - latice daca pentru oricare doua elemente a, b I A avem ca a b, a b I A′

Exemple

. Fie N multimea numerelor naturale iar ' ' relatia de divizibilitate pe N. Atunci ' ' este o relatie de ordine pe N. Fata de aceasta ordine N devine latice in care pentru m, n I N , m n = cel mai mare divizor comun al lui m si n iar m n = cel mai mic multiplu comun al lui m si n.

Evident, elementul 1 I N este element initial iar 0 I N este element final.

Aceasta ordonare nu este totala deoarece daca avem doua numere naturale m, n prime intre ele (cum ar fi de exmplu 2 si 3) nu avem nici m n si nici n m .

. Daca K este una din multimile de numere N, Z, Q sau R, atunci K cu ordonare naturala este o latice, iar ordonarea naturala este totala.

. Fie M o multime iar Sub (M) multimea submultimilor lui M. Atunci (Sub(M), ) este o latice completa cu prim si ultim element (respectiv si M).

Fie acum A, A doua multimi ordonate (cand nu este pericol de confuzie convenim sa notam prin ' ' ambele relatii de ordine de pe A si A ) si f : A A o aplicatie.

Definitia 3.6. Vom spune despre f ca este morfism de multimi ordonate (sau aplicatie izotona) daca pentru orice a, b I A cu a b avem f (a) f (b).

Daca A, A sunt inf (sup) – semilatici vom spune despre f ca este morfism de inf (sup)–semilatici daca pentru oricare doua elemente a, b I A, f (a b)=f (a) f(b) (respectiv f ( a b )= f (a) f (b)) .

Daca A, A′ sunt latici, vom spune ca f este morfism de latici daca f este simultan morfism de inf si sup-semilatici (adica pentru oricare doua elemente a, b IA avem f (a b) = f (a) f (b) si f (a b) = f (a) f (b).

Morfismele de inf (sup) - semilatici sunt aplicatii izotone iar daca compunem doua morfisme de acelasi tip obtinem tot un morfism de acelasi tip.

Daca A, A sunt multimi ordonate iar f : A A este morfism de multimi ordonate, atunci f se zice izomorfism de multimi ordonate daca exista g : A A astfel incat fg = 1A si gf = 1A. Acest lucru revine la a spune de fapt ca f este o bijectie. In acest caz vom scrie A A′

Analog se definesc notiunile de izomorfism de inf (sup) – semilatici ca si cea de izomorfism de latici.

Definitia 3.7. Fie A o inf – semilatice si F A o submultime nevida a sa.

Vom spune ca F este filtru al lui A daca F este o inf–sub–semilatice si pentru a, bI A, daca a b si a I F atunci b I F.

Vom nota prin F (A) multimea filtrelor lui A.

Notiunea duala celei de filtru este aceea de ideal pentru o sup-semilatice.

Definitia 3.8. Fie A o sub-semilatice iar I A o submultime nevida a sa. Vom spune ca I este un ideal al lui A daca I este sup-sub-semilatice a lui A si pentru orice a, b I A cu a b, daca b I I atunci si a I I.


Vom nota prin I (A) multimea idealelor lui A.

Observatie: Daca A este latice atunci notiunile de filtru si ideal au definitii precise in A (tinand cont ca A este simultan inf si sup-semilatice); evident in acest caz AIF(A) I(A).

Cum intersectia oricarei familii de filtre (ideale) este de asemenea filtru (ideal), putem vorbi de filtrul (idealul) generat de o multime.

Daca A este o inf-semilatie, pentru S A vom nota prin [S) filtrul generat de S (adica intersectia tuturor filtrelor lui A ce contin pe S).

Propozitia 3.9. Daca A este o inf-semilatice si S A o submultime nevida a sa, atunci:

[S) =

Demonstratie: Fie Fs =

Fs I F (A) si S Fs, deci [ S ) Fs.

Daca F I F(A ) astfel incat S F atunci Fs F , deci Fs F = [S), de unde [S)=Fs. g

Daca A este o sup-semilatice iar S A este o submultime nevida a sa, vom nota prin (S] idealul lui A generat de S (adica intersectia idealelor lui A ce contin pe S).

Propozitia 3.10. Daca A este o sup-semilatice si S A este o submultime nevida a sa, atunci:

(S] = . g

Daca A este o inf (sup-semilatice) si a I A, vom nota prin [a) (respectiv (a]) filtrul (idealul) generat de .

Avem ca: [a) = si (a] = . ([a) ((a]) poarta numele de filtrul (idealul) principal generat de a).

Teorema 3.11. Fie ( A , ) o multime ordonata. Atunci A este izomorfa cu o familie de submultimi ale lui A.

Demonstratie: Pentru fiecare a I A consideram Ma = A

Deoarece pentru a, bIA, a b avem Ma Í Mb deducem ca asocierea a Ma pentru a I A descrie izomorfismul de multimi ordonate dorit. g

Definitia 3.12

i) O multime ordonata in care orice submultime nevida a sa are un element initial se zice bine ordonata (evident o multime bine ordonata este inf-completa si total ordonata).

ii) O multime ordonata in care orice submultime total ordonata a sa are un majorant (minorant) se zice inductiv (coinductiv) ordonata.

Pentru orice multime M este verificata axioma alegerii:

Exista o functie s : Sub (M) M astfel incat s (S) I S pentru orice submultime nevida S a lui M.

Lema 3.13. (Bourbaki). Daca (A, ) este o multime nevida, inductiv ordonata si f : A A este o aplicatie astfel incat f(a) a pentru orice a I A, atunci exista uIA astfel incat f (u) = u. g

Corolar 1. (Principiul lui Hansdorf de maximalitate). Orice multime ordonata contine o submultime total ordonata maximala. g

Corolar 2. (Lema lui Zorn). Orice multime nevida inductiv (coinductiv) ordonata are cel putin un element maximal (minimal). g

Corolar 3. (Principiul elementului maximal (minimal)). Fie (A, ) o multime inductiv (coinductiv) ordonata si a I A. Exista un element maximal (minimal) mIA astfel incat a m (m a). g

Corolar 4. (Lema lui Kuratowski). Orice submultime total ordonata a unei multimi ordonate este cuprinsa intr-o submultime total ordonata maximala. g

Corolar 5. (Teorema lui Zermelo). Pe orice multime nevida A se poate introduce o ordine fata de care A este bine ordonata. g

Corolar 6. (Principiul inductiei transfinite). Fie ( A, ) o multime bine ordonata infinita si P o proprietate data. Pentru a demonstra ca toate elementele multimii A au proprietatea P este suficient sa demonstram ca:

i) Elementul initial 0 al lui A are proprietatea P.

ii) Daca pentru a I A, toate elementele x I A astfel incat x < a au proprietatea P, atunci si elementul a are proprietatea P. g

Definitia 3.14. Vom spune despre o latice L ca este:

i) modulara daca pentru oricare x, y, z, I L cu z x avem x (y z) = =(x y) z.

ii) distributiva daca verifica una din urmatoarele doua conditii echivalente:

1) x ( y z ) = ( x y ) ( x z ).

2) x ( y z ) = ( x y ) ( x z ) pentru orice x, y, z I L

Orice latice distributiva este modulara, reciproca nefiind adevarata.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Analiza Matematica – Functii
SPATII VECTORIALE
Proiect de lectie Matematica - Consolidarea operatiilor de adunare si scadere
Imaginea plana a unui obiect 3D
Functii armonice
PROBLEME DE GEOMETRIE REZOLVATE COMPARATIV: VECTORIAL SI CLASIC
ANALIZA SERIILOR TEMPORALE
FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu