Sectiuni in tetraedru
O problema centrala a geometriei in spatiu admite urmatoarea formulare generala: Fiind dat un poliedru P si un plan a sa se determine sectiunea in P facuta de planul a .Modalitatea generala de rezolvare a problemelor de geometrie in spatiu consta in reducerea lor la probleme de geometrie plana prin considerarea unor sectiuni convenabile.
Problema determinarii sectiuni S a tetraedrului [ABCD] prin planul a subintelege urmatoarele trei chestiuni distincte, dar puternic corelate:
1) determinarea intersectiei S0 intre a si multimea: a muchiilor tetraedrului;
2) determinarea intersectiei S1 intre a si fetele [ABC]; [ABD]; [ACD]; [BCD] ale tetraedrului ;
3) determinarea multimii S2 de intersectie intre a si multimea Int[ABCD].
Pentru a uniformiza unele exprimari, convenim ca in cazul cand S0 doua varfuri X si Y ale lui[ABCD] sa consideram in S0 doar extremitatile X si Y si nu punctele MI[XY]. Analog, trei varfuri X, Y, Z sunt in a , in S1 nu se vor include punctele M din interiorul DXYZ.
Dupa cum se va constata treptat, una dintre ideile principale ce permit rezolvarea problemelor 1), 2) si 3)consta in determinarea multimii S0 de intersectie a lui a cu multimea muchiilor tetraedrului, deci a considerarii si a unor puncte remarcabile prin prelungirea sectiunii S.
Teorema 12
Oricare ar fi planul a si tetraedrul [ABCD]:
a) Sectiunea S0 contine cel mult patru puncte;
b) Sectiunea S1 poate fi multimea vida, un segment sau un poligon convex cu cel mult patru laturi;
c) Sectiunea S2 poate fi multimea vida sau interiorul poligonului convex S1.
Demonstratia: consta in exprimarea tuturor pozitiilor posibile ale varfurilor A, B, C, D fata de planul a
Toate varfurile A, B, C, D sunt situate intr-un semiplan a delimitat de a. Evident S0= , urmeaza S1=
S2 =

Toate varfurile, cu exceptia unuia (notat cu A), sunt in a , A fiind situat in a. Evident, S0=; S1=S2=

iar al patrulea in celalalt semiplan, a . Evident,
exista in acest caz punctele MI[AB], NI[AC],
PI[AD] aflate in a si desigur, S0=
Planele a si (ABC) au in comun dreapta MN;
doar segmentul inchis[MN] este situat pe fata [ABC].
Se constata S1=DMNP si S2=IntDMNP.

Doua varfuri A, B sunt in a , unul, C, in a si unul, D, in a S0 contine punctul C
si punctele MI[AB], NI[BD]; S1= DCMN;
S2 = IntDCMN
C si D. Se pun in evidenta urmatoarele puncte
Aflate in a: MI[AC]; NI[BC]; PI[BD];QI[DA]
S0=, S1 este patrulaterul MNPQ,
iar S2=Int[MNPQ]
celelalte doua separate de a. Multimea
S0 in afara punctelor din [AB] si un punct
MI[CD]. S1=DABM, S2=IntDABM.
Ultimul caz posibil: trei puncte sunt situate in a. Daca aceste puncte sunt A,B,C, atunci:
S0=, S1=DABC;
S2=IntDABC

In cazul acestei teoreme se poate afirma ca problema determinarii sectiunii prin planul a in tetraedrul [ABCD] revine la determinarea sectiunii S0 alcatuita din cel mult patru puncte, folosind, eventual, si punctele auxiliare din S0 (numarul acestora neputand depasi sase).
|
Politica de confidentialitate |
| Copyright ©
2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |