Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » afaceri » transporturi
TRANSPORTUL DURABIL

TRANSPORTUL DURABIL




TRANSPORTUL DURABIL

Transportul durabil reprezinta acel sistem complex, care va satisface necesitatea de mobilitate a generatiilor actuale - fara a deteriora factorii de mediu si sanatatea - si care isi va eficientiza consumurile energetice, astfel incat sa fie posibila satisfacerea necesitatii de mobilitate a generatiilor viitoare.

Pana la inceputul acestui deceniu, industria era considerata ca fiind principala sursa de poluare a planetei. Odata cu dezvoltarea accelerata a transporturilor, si in special prin anvergura productiei de autovehicule (comparabila doar cu cea a computerelor), balanta surselor majore de substante toxice si efecte neplacute si-a schimbat inclinarea, transportul devenind sursa principala de agresiune a mediului si sanatatii umane. Evidenta acestor influente negative a dus la aparitia unui nou concept de evolutie a acestui sector - Transportul Durabil.

Exista un consens in sectorul transport in privinta faptului ca functionarea sa nu este durabila. Modul in care societatea noastra a organizat transportul de pasageri si de bunuri este partial inechitabil social, economic si din punct de vedere al impactului asupra mediului. Exista si un consens asupra principiilor fundamentale ale transportului durabil, precum internalizarea externalitatilor, principiul 'utilizatorul plateste', al competitiei corecte intre diferitele moduri de transport; insa acest consens nu merge mai departe de atat.




Transportul durabil este absolut fezabil economic. O reducere a transportului duce la cresterea eficientei economice si a productiei. Stimuleaza o utilizare mai eficienta a resurselor si creste productivitatea economica in zonele care au avut de suferit din cauza unei distributii dezechilibrate a valorilor datorita concentrarii spatiale si proceselor de centralizare.

In mod evident, realizarea practica a unui astfel de sistem necesita adoptarea a numeroase masuri specifice, timp dar mai ales vointa politica. Practica ultimilor ani a demonstrat, din pacate, ca implementarea unui proces generos de dezvoltare se loveste atat de conceptiile invechite ale planificatorilor economici, sustinatori, pe deplin, a uneia sau alteia din teoriile clasice sau neoclasice, dar mai ales de interesele financiare a unor grupuri, din sfera politico-economica, ce-si vad periclitate profiturile viitoare prin adoptarea principiilor dezvoltarii durabile. Cu toate aceste impedimente, societatea, in ansamblu, a acceptat acest nou tip de dezvoltare si pas cu pas lupta pentru adoptarea practica a lui.

Pentru dezvoltarea unui Sistem de Transport Durabil (STD) este necesara luarea in considerare a unor aspecte, precum:

a)     pe plan socio-ecologic:

sporirea accesibilitatii la STD prin adoptarea celor mai viabile variante, care sa satisfaca, in totalitate cerintele de mobilitate ale societatii;

asigurarea transparentei tuturor masurilor si explicitarea acestora, concomitent cu incurajarea participarii publice la dezbaterea utilitatii, scopului si costurilor acestor actiuni;

evaluarea impactului social si ecologic inaintea aplicarii oricarei actiuni;

asigurarea unei permanente informari si educari in spiritual promovarii STD;

acordarea prioritatii in dezvoltarea sistemelor de transport, in favoarea celor ecologice, cu impact negativ minim sau nul;

reorientarea si reorganizarea tuturor modurilor de transport in directia STD;

minimizarea producerii si evacuarii de reziduuri, pentru fiecare faza a ciclului de viata a vehiculelor, concomitent cu reciclarea acestora;

stoparea degradarii habitatelor, divizarii ecosistemelor si a pierderilor de terenuri agricole sau cu destinatii sociale;

reducerea sau eliminarea surselor de poluare (carburanti, componente ale autovehiculelor etc.);

acoperirea tuturor necesitatilor de transport pentru membrii colectivitatilor, concomitent cu cresterea calitatii si sigurantei vietii.

b)    pe plan economico-ecologic:

internalizarea costurilor externe, inclusiv a celor cu efect pe termen lung;



promovarea unor programe de cercetare-dezvoltare care sa fie axate pe realizarea de strategii, planuri si masuri necesare dezvoltarii STD;

stabilirea indicatorilor specifici ai STD, care vor trebui, in permanenta, urmariti, valoarea acestora necesitand a fi in concordanta cu cea a indicatorilor generali de dezvoltare socioeconomica a societatii;

asigurarea unei rate de intrebuintare mai mari pentru resursele regenerabile, fata de cele neregenerabile, concomitent cu utilizarea unor noi tipuri de materii si materiale, eficiente din punct de vedere tehnic si ecologic;

reducerea, pe ansamblu, a consumului de combustibil prin eficientizarea sistemelor si activitatii (in principal adoptarea atat a traseelor minime de deplasare si a unui mod de conducere corespunzator);

adoptarea unor masuri administrative si de natura fiscala, in idea incurajarii transporturilor ecologice (o prioritate trebuie sa fie transporturile publice), in detrimentul celor poluante;

constituirea unor fonduri speciale destinate dezvoltarii STD ;

utilizarea unor modele de prognoza specifice necesare adoptarii, pe termen lung, a tuturor actiunilor care sa concure la implementarea STD, prin considerarea concomitenta a spectelor din domeniul ecologic, economic, social, financiar, urbanistic etc.

Sistemele durabile de transport maresc coeziunea sociala, reduce problemele de mediu si ajuta in crearea unei economii mai eficiente si la cresterea calitatii vietii.

Transportul reprezinta un factor important in dezvoltarea socioeconomica, care insa daca nu este dezvoltat in mod durabil impune costuri semnificative pentru societate in ceea ce priveste impactul asupra mediului si sanatatii. Un raport al Agentiei Europene de Mediu arata ca principala provocare in aceasta directie pentru noile State Membre si tarile in curs de aderare este mentinerea avantajului pe care il au privind unele aspecte ale transportului si mediului in comparatie cu Uniunea Europeana si in acelasi timp satisfacerea necesitatilor de crestere a nivelului de trai si de mobilitate. Avand o cota mai mare a cailor ferate, consum mai mic de energie in transporturi si nivel mai redus de emisii precum si o fragmentare mai mica a teritoriului, noile State Membre si tarile in curs de aderare au inca presiuni ale transportului asupra mediului mai reduse decat in Uniunea Europeana.

Tendintele actuale sunt insa ingrijoratoare in aceste tari - accentul este pus pe transportul rutier, consumul energetic al sectorului este in crestere, ca si nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera iar siguranta necesita imbunatatiri. Aceste tendinte indica faptul ca noile State Membre si tarile in curs de aderare risca sa ajunga la aceleasi modele ne-durabile de dezvoltare a transportului cu ale Uniunii Europene. Politicile acestor tari se concentreaza in prezent asupra alinierii standardelor privind autovehiculele, combustibilii, infrastructura la standardele UE. Dezvoltarea infrastructurii si in special conectarea la Reteaua de Transport Trans-Europeana (TEN) este o prioritate si un pilon al politicilor de transport. Insa aceste politici nu iau in considerare relatia dintre aspectele economice, sociale si de mediu. Este relevant in aceasta privinta faptul ca nu a fost facuta o evaluare strategica a retelei transeuropene si a extinderii acesteia catre est.

Concentrandu-se asupra implementarii legislatiei UE si asupra dezvoltarii infrastructurii, tarile in curs de aderare intarzie in implementarea unor instrumente de integrare a considerentelor de mediu, ce castiga tot mai mult teren in UE. Acestea includ strategii precum taxarea corecta si eficienta, coordonarea mai buna dintre transport si planificarea utilizarii terenului, acorduri voluntare cu industria, monitorizarea si evaluarea in sprijinul dezvoltarii politicilor.

Tendintele din sectorul transport al tarilor in curs de aderare se indeparteaza de obiectivele unei strategii de dezvoltare durabila, respective decuplarea cresterii transportului de cresterea economica si trecerea de la transport rutier la transport feroviar, naval si transport public.

Legatura automata extinderea infrastructurii - crestere economica

Perceptia comuna a factorilor de decizie din intreaga Europa este ca o modalitate buna de a revigora o zona defavorizata economic si de a oferi locuri de munca este constructia de drumuri. Conform acestui mod de gandire, noile drumuri inseamna comunicatii mai bune, acces mai facil la piete si noi oportunitati de afaceri. Economia de timp inseamna bani economisiti pentru companii, noi oportunitati si noi locuri de munca. Acest mod de gandire este caracterizat de increderea deplina intr-o legatura automata intre noile investitii in constructia de drumuri pe de o parte si crearea de locuri de munca si cresterea economica pe de cealalta parte.



Ca acest mod de gandire este gresit a fost sustinut de o serie de experti de marca in domeniu, in cadrul 'Standing Committee for Trunk Road Assessment' (SACTRA), ce a furnizat guvernului Marii Britanii consultanta asupra legaturii dintre transporturi si economie in ansamblu. Raportul SACTRA a respins categoric ideea unei legaturi automate intre constructia de drumuri si crearea de locuri de munca. Locurile de munca si beneficiile financiare nu sunt generate in mod necesar doar de imbunatatirea calitatii transportului.

Externalitati

Transportul rutier de marfa a avut o crestere masiva in ultimele decenii, cu un volum mai mare decat orice alt mod de transport, aducand prosperitate celor din aceasta industrie. Aceasta crestere are, insa, associate si cateva probleme, si anume:

cresterea emisiilor de substante poluante si gaze cu efect de sera

poluarea fonica

cresterea numarului de accidente si a victimelor acestora

costuri mai mari pentru intretinerea si reparatiile infrastructurii rutiere cauzate de autocamioane, care platesc pentru o parte dar nu toate daunele pe care le cauzeaza. Transportul rutier de marfa a crescut tocmai datorita faptului ca nu trebuie sa plateasca toate costurile activitatii sale (externalitati).

Taxarea transporturilor este o masura eficienta pentru indeplinirea obiectivelor internationale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru reducerea poluarii aerului si a poluarii fonice si pentru cresterea sigurantei. Scopul taxarii este imbunatatirea performantelor economiei si cresterea calitatii mediului, nu desfasurarea unui exercitiu academic de economie a transporturilor.

O reforma de taxare a transporturilor trebuie sa reflecte necesitatea de reducere a volumului transporturilor; acest fapt poate fi realizat prin cresterea costului utilizarii infrastructurii si prin a face utilizatorul/poluatorul sa plateasca. Cresterea costurilor modurilor de transport nedurabil intr-o proportie mai mare decat ale celor mai putin poluante va duce la o crestere a performantei intregului sector. Pentru a facilita aceasta echilibrare, veniturile din taxele diferentiate pe baza impactului asupra mediului ale diferitelor moduri de transport trebuie folosite pentru a promova modurile de transport mai putin poluante. Intro societate foarte mobila, fezabilitatea restrictionarii utilizarii modurilor nedurabile de transport este in functie de furnizarea unor moduri de transport mai putin poluante.

Poluarea aerului, a apei si a solului

Emisiile de substante poluante, precum oxizi de azot, hidrocarburi, monoxid de carbon, pulberi cauzeaza sau exacerbeaza o serie de probleme de sanatate. In cadrul impactului asupra sanatatii atribuit traficului se numara incidenta mai mare a cancerului si bolilor de inima, a problemelor respiratorii si a gravitatii acestora. Substantele chimice din aer trebuie sa nu depaseasca o anumita concentratie, numita Concentratia Maxim Admisa, pentru a nu deveni periculoase omului. Imbunatatirile tehnologice, ce au redus nivelul emisiilor, au fost compensate de o crestere a traficului, astfel incat emisiile sunt inca in crestere.

Autovehiculele, si in special autoturismele, sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane la nivel european. Prin emisiile de gaze de esapament, autovehiculele maresc concentratia acestor elemente - oxizii de azot, monoxidul si dioxidul de carbon, particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, aerosolii acizi, oxidul azotos, metanul si altele - care devin astfel periculoase pentru om, animale si egetatie.

Sectorul transporturi este responsabil pentru 63% din emisiile de NOx, 47% din emisiile de compusi organici volatili, precum benzenul, 10-25% din pulberi si 6,5% din emisiile de SO in mediul rural - valorile fiind mai mari in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii, batranii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate.



Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar si solul, prin depunere de substante chimice, precum si apele, prin patrunderea poluantilor in cursurile de apa sau in apele subterane dupa care ajung tot in corpul nostru.

La nivelul Uniunii Europene, circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt datorate transportului, 84% din aceste emisii provenind din transportul rutier. Mai mult de 10% din emisiile de dioxid de carbon provin in UE din traficul rutier din zonele urbane.

Poluarea fonica

Traficul auto polueaza in mai multe feluri si nu doar otravind aerul, solul si apele. Foarte suparatoare este poluarea fonica, care are efecte dintre cele mai diferite asupra omului: stimuleaza stresul; creste presiunea arteriala; provoaca mici disfunctii psihiatrice si tulburari ale somnului; scade abilitatea, dorinta si eficienta muncii; scade abilitatea de comunicare (in special pe strada); scade abilitatea de invatare; creste posibilitatea de accidente in timpul transportului; contribuie la cresterea numarului de persoane cu afectiuni auditive si eranjamente cauzate de vibratii.

Circa 65% din populatia Uniunii Europene este expusa la nivele inacceptabil de inalte de zgomot - in cea mai mare parte produs de traficul urban.

Poluarea spatiului

Traficul auto mai contribuie si la poluarea spatiului, din cauza infrastructurii necesare (sosele, locuri de parcare, garaje) si la cresterea timpilor morti - 'poluare a timpului' - datorita ambuteiajelor, timpului pierdut la semafor sau pentru gasirea unui loc de parcare.

Autovehiculele, atat in timpul cat si dupa terminarea ciclului lor de viata, reprezinta o sursa majora de deseuri, atat solide (deseuri de feroase si neferoase, de plastic, de cauciuc) cat si lichide (uleiuri, emulsii, carburanti).

Unde mergem de aici

Dezvoltarea tehnologica a dus in ultimele decenii la reducerea cu 85% a nivelului de zgomot produs de autovehicule, insa problema persista datorita cresterii numarului de autovehicule si a volumului de trafic. Corelarea dintre cresterea traficului rutier si a riscurilor de sanatate nu este imposibil de schimbat. Problema nu poate fi insa rezolvata printr-o singura masura sau politica, ci este necesara o abordare integrata pentru a reduce efectele negative atat ale emisiilor cat si ale zgomotului. Municipalitatile pot adopta strategii de management pentru transport care sa promoveze alternative la utilizarea autoturismelor – reducerea numarului de autoturisme din trafic va reduce dramatic poluarea si nivelul de zgomot.

Este nevoie de o retea foarte bine dezvoltata de tramvaie, troleibuze, autobuze si metrou care sa acopere toate nevoile de deplasare ale oamenilor.

Mijloacele de transport in comun trebuie sa aiba o banda proprie de deplasare, sa fie bine intretinute deci respectate de populatie, sa ofere avantaje financiare, sa respecte un program cat mai strict cu putinta si sa aiba facilitati pentru semenii nostri cu handicap.

Transportul public trebuie sa reprezinte o prioritate atat pentru populatie cat si pentru administratia locala. Sa te deplasezi din orice loc al orasului inspre orice tinta propusa, cu acelasi bilet sau abonament, poate inlocui nevoia de a utiliza autoturismul personal, scazand astfel cheltuielile personale si crescand respectul pentru cei din jurul tau care pot respira un aer mai curat si se pot bucura de un oras curat si plin de verdeata.

Pe baza principiului 'poluatorul plateste', utilizatorii de transport trebuie sa fie responsabili financiar de costurile calatoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din actiunile lor asupra mediului natural si celui construit, societatii si economiei. Taxarea pentru utilizarea infrastructurii, taxele de mediu sau pentru congestiile de trafic ar face mult in ceea ce priveste diminuarea impactului negativ al transportului asupra sanatatii.

Sistemul de taxare din Londra introdus pentru eliminarea congestiilor de trafic ofera dovada faptului ca implementarea sistemelor de taxare este posibila politic. Studiile arata ca politicile de transport ce pornesc de la premisele unui impact cat mai redus asupra mediului nu numai ca vor imbunatati calitatea vietii si starea de sanatate a populatiei urbane ci vor duce si la o rata mai mare de angajare. In Germania s-a preconizat un castig de 207 000 locuri de munca daca va avea loc o trecere la o mobilitate durabila, cu impact mai redus asupra mediului. Strategii simple pot ajuta in reducerea daunelor cauzate de transport sanatatii umane: chiar si implementarea riguroasa a unor limitari de viteza si a unor reglementari privind parcarea pot duce in multe orase la limitarea emisiilor, cresterea sigurantei si o cerere crescuta pentru transport public.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




AFECTAREA PE ITINERARII/RUTE DE TRANSPORT
Legitimatii de calatorie tip „Abonament”
CURS TRAFIC INTERNATIONAL
Legitimatii de calatorie tip „Carton”
Locomotivele cu dubla frecventa de tip ES64U2
Organizarea transportului feroviar
Reorganizarea Societatii Nationale a CFR
Problema stabilirii traseelor de transport




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu